Obiceiuri și tradiții de Sfântul Ilie

130 de mii de români își serbează ziua numelui, de Sfântul Ilie. Este și Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene, care îl au pe sfânt ca ocrotitorul spiritual. Pentru români, ziua Sfântului Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, este marcată și prin tradiții și obiceiuri transmise din moși-strămoși. Sfântul este considerat aducător de ploi, după ce, conform Bibliei, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani și jumătate de secetă. Se spune că cine muncește în ziua Sfântului Ilie trebuie să se ferească de trăsnet. Tot în aceasta zi, credincioșii dau peste case și în grădini cu fum de busuioc, pentru a îndepărta vijeliile și ploile.

VOX: "Sfinte Ilie potolește vijeliile sfinte, furtunile, vijeliile, toate cele rele, păzește-ne grădinele Doamne."

ALEXANDRA GEORGESCU, reporter: "De Sfantul Ilie, credincioșii le poartă de grijă în special sufletelor copiilor morți. Femeile cheamă copiii altor familii sub un măr, pe care îl scutură. Merele căzute sunt date de pomană considerându-se că în acest fel și sufletele micuților morți se veselesc."

AMBIANȚĂ: "Să fie de sufletul lui Vasile, a murit când avea 6 ani. Bogdaproste."

În popor se spune că, dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi. De Sfântul Ilie începe și recolta mierii de albine. Condiția este să nu fie nici zi de post și nici de duminică.

VOX: "Da, este prima recoltă pe anul acesta de Sf. Ilie se obișnuiește la noi, se cheamă Retezatul stupilor și facem prima recoltă de Sf. Ilie. Dacă Sf. Ilie cade într-o zi de post, noi o scoatem cu o zi înainte. Anul ăsta cade într-o zi de miercuri, noi o scoatem astăzi marți, că e o zi de dulce."

Apiculorii spun că aceasta este cea mai bună miere, un amestec provenit din toate florile anului. Dintre românii sărbătoriți de Sfântul Ilie, peste 110.000 sunt bărbați, iar peste 15.000, femei, majoritatea purtând numele de Ilinca.