Declararea Regatului



Claudiu Alexandru Vitanos, doctor în istorie: „Bine v-am regăsit la întâlnirea noastră săptămânală dedicată Centenarului Marii Uniri! Proclamarea Regatului în martie 1881 este pasul făcut de România după cucerirea Independenței. Este o nouă realizare a unei generații excepționale, care se afla la cârma țării și se încadrează în categoria „faptului împlinit.” Românii au fost originali pentru că, în limitele rigide ale „ordinii” impuse de marile puteri, au reușit să foțeze ritmul istoriei și să facă încă un pas important pentru realizarea obiectivului național”.

 

În urma unei analize lucide a situațiilor politice – manifestând și o anumită îndrăzneală data de credința în legitimitatea cauzei – românii au reușit să îndeplinească obiectivele luptei naționale. Situația intenațională nu era favorabilă. România, deși își cucerise independența, suporta încă urmările Congresului de la Berlin, iar ca stat mic, situat într-o zonă geopolitică deosebit de complexă, se confrunta cu presiuni mari economice și politice. Dintre acestea, cele mai intense și periculoase veneau din partea Austro-Ungariei. Imperiul dualist avea ca obiective imediate satisfacerea intereselor în problema Dunării și garanții pentru temporizarea mișcării naționale în Transilvania și Bucovina. Reprezentatul imperial la București l-a „sfătuit” pe Ionel C. Brătianu să amâne proclamarea regatului până la clarificarea problemei Dunării. El a încercat să impună garanții că această schimbare de statut a României nu va stimula lupta națională a românilor din Austro-Ungaria. Atitudinea Bucureștiului a fost echilibrată și autoritățile române nici nu au confirmat dar nici nu au infirmat că vor acționa în direcția declarării regatului. În cele din urmă pasul a fost făcut și a luat prin surprindere Viena, care nu a reușit să anticipeze acțiunile românilor. Țara creștea, astfel, în rang de la Principat la Regat. Carol I din familia Hohenzollern, putea acum, ca rege să trateze de la egal la egal cu monarhii Europei și să scoată România din izolarea în care intrase după declinul prin care trecea Franța după înfrângerea în fața Germaniei lui Bismarck în 1871.


Recomanda prietenilor tai

Portret de actor: Vandana Vithlani

Portret de actor: Vandana Vithlani

Vandana Vithlani este o actrita indianca, nascuta pe data de 26 ianuarie 1979, in Mumbai, care s-a remarcat in filmul „Saath Nibhana Saathiya” („Suflete tradate”), difuzat de National TV, in rolul Urmilei. Vandana a jucat ca antagonist in serialul de televiziune, dar prin umor si abilitatile sale de actorie, a reusit sa obtina apreciere din partea publicului.

vezi detalii
Recomandare cinematografica: “Sa nu ucizi”

Recomandare cinematografica: “Sa nu ucizi”

Povestea scrisa de cei doi regizori se concentreaza pe povestea lui Cristian (Alexandru Suciu), un chirurg tanar si ambitios, pe care pierderea unui pacient, in urma unei interventii de rutina, il determina sa porneasca o lupta solitara impotriva sistemului, riscandu-si familia si cariera pentru a descoperi adevarul.

vezi detalii
„Touch me not”, un film altfel...

„Touch me not”, un film altfel...

Un regizor, Adina Pintilie, si personajele sale pornesc impreuna intr-o cercetare personala despre intimitate, cu dorinta de a renunta la prejudecati. La granita fluida dintre realitate si fictiune, „Touch Me Not” urmareste calatoriile lor emotionale cu o privire profund empatica.

vezi detalii
Portret de actor: Choi Min-ho

Portret de actor: Choi Min-ho

Choi Min-ho, nascut pe 9 decembrie 1991, mai bine cunoscut dupa numele Minho, este un cantaret si actor sud-coreean.

vezi detalii

Trebuie instalat Flash Player

Trebuie instalat Flash Player

Trebuie instalat Flash Player

Fii la curent cu ultimele noutăți, urmărește-ne pe Facebook