BNS solicită consultări pentru o guvernare stabilă

Blocul Naţional Sindical îi solicită, într-o scrisoare deschisă, preşedintelui Nicuşor Dan să iniţieze consultări directe cu liderii formaţiunilor politice parlamentare, în vederea negocierii unei formule de guvernare stabile, credibile şi responsabile, care să îşi asume implementarea unui program de stabilizare economică şi social. ”În absenţa unei voinţe politice reale pentru constituirea unei astfel de coaliţii, BNS consideră că singura soluţie democratică şi legitimă rămâne organizarea de alegeri anticipate”, susţine BNS. Scrisoarea deschisă este adresată de BNS preşedintelui Nicuşor Dan, liderilor de partide - Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR), George Simion (AUR), Anamaria Gavrilă (POT) şi Diana Iovanovici-Şoşoacă (SOS România), într-un ”moment de maximă vulnerabilitate economică şi socială”. Preşedintele BNS, Dumitru Costin, arată că, în contextul internaţional extrem de volatil, avertismentele din partea instituţiilor financiare internaţionale, inclusiv conducerea Fondului Monetar Internaţional, care a redus prognoza de creştere economică a României la 0,7% pentru 2026, faţă de 1,4%, cât era estimarea iniţială, din toamna trecută, indică o perioadă dificilă pentru economiile emergente, cu presiuni suplimentare asupra inflaţiei, costurilor de finanţare şi creşterii economice. ”BNS constată că Parlamentul României, ca autoritate legislativă supremă, îşi uită obligaţia constituţională de exercitare a controlului de eficienţă asupra Băncii Naţionale a României, deşi are instrumente reale de responsabilizare. Respectarea independenţei băncii centrale nu exclude cadrul de supraveghere democratică şi constituţională, în ceea ce priveşte responsabilizarea faţă de rezultatele deplorabile în «lupta» cu inflaţia”, susţine preşedintele BNS. Totodată, BNS solicită stabilirea, pe termen scurt şi mediu, a unui set clar de priorităţi economice şi sociale, asumate public şi susţinute prin măsuri concrete care să conducă la stoparea procesului de erodare a puterii de cumpărare a populaţiei, la corectarea dezechilibrelor macroeconomice, dar mai ales revenirea la un ritm susţinut de creştere economică.