În premieră, examenul de bacalaureat debutează în februarie

Începe bac-ul! În premieră în învățământul românesc, luni, 12 februarie, se deschide prima etapă a examenului de Bacalaureat 2018, la care elevii de clasa a XII-a vor suţine probele de competenţe. La începutul săptămânii viitoare este programată proba de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română. Din 13 februarie se vor susţine probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare în limba maternă și în 16, 19 şi 20 februarie este programată evaluarea competenţelor digitale. În 21 și 22 februarie se va desfăşura evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională. Potrivit calendarulu stabilit de Ministerul Educației, la inițiativa fostului ministru Liviu Pop, examenul de maturitate se dă în două etape. Prima, care începe în 12 februarie, și a doua, programată în iunie, când vor fi susținute probele scrise. Între cele două etape, în luna martie, este programată simularea pentru probele scrise.

ROXANA DUMITRICĂ, reporter ”Schimbarea inițiată de fostul ministru al Educației, Liviu Pop, a stârnit numeroase controverse privind legalitatea testării elevilor de-a XII-a, care nu au finalizate studiile liceale, în condițile în care Legea Educației impune explicit examinarea acestora doar la momentul încheierii situației ultimului an școlar.”

Cu toate acestea, fostul ministru a semnat Ordinul privind organizarea bac-ului începând cu 12 februarie. În 2017, la fel ca și în anii anteriori, se încheiau mai întâi cursurile claselor terminale în luna mai, și abia apoi, în iunie, începea examenul de maturitate cu probele de competențe urmate de probele scrise. Inițiativele fostului șef al Educației nu rezolvă, însă, problema de fond a învățământului românesc și anume calitatea scăzută a pregătirii elevilor.

ROXANA DUMITRICĂ, reporter ”Subfinanțarea cronică a sistemului educațional și reformele succesive, în care s-au regăsit decizii aberante precum eliminarea examenului de admitere ca testare de bază a cunoștințelor elevului care dorește să urmeze un anumit profil, au dus, progresiv, la o depreciere fără precedent a nivelului de pregătire în școli.”

Rezultatul se vede în ponderea elevilor care ajung să promoveze școala fără a stăpâni competențe de bază precum cititul, scrierea, calculele aritmetice ori noțiunile de bază ale disciplinelor științifice. Nu întâmplător, ponderea acestora continuă să fie în România cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Aceleași decizii aberante îi permit absolventului nepregătit accesul la facultate, transformnd astfel, învățământul universitar în învățământ de masă. Așa se face că studenți care nu știu să vorbească ori să scrie corect românește sau care nu stăpânesc cunoștințe elementare de istorie, geografie sau matematică, ajung licențiați și, apoi, masteranzi ori doctoranzi semianalfabeți.