Linie dreaaptă către votul de învestire

Decretul privind desemnarea lui Siegfried Mureşan pentru funcția de premier a fost semnat de președintele Nicușor Dan și urmează ca, luni, să fie publicat în Monitorul Oficial. Din momentul publicării, desemnarea devine oficială, iar Mureșan va avea la dispoziție 10 zile să își pregătească programul de guvernare, să-și constituie echipa și să se prezinte în Parlament pentru votul de învestire. Conform Constituției, programul de guvernare şi lista privind componența noului guvern intră în dezbatere în plenul Parlamentului, care acordă încredere noului guvern cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Practic, Executivul Mureșan poate să treacă doar dacă acumulează minimum 233 de voturi. Dacă demersul se finalizează cu un eșec, s-ar putea ajunge la alegeri anticipate, după aproape 100 de ani de la ultimul scrutin de acest tip. România nu a mai avut alegeri anticipate din 1933, când au fost organizate într-un sistem politic în care monarhul Carol al II-lea putea dizolva Parlamentul și convoca rapid noi alegeri. La ora actuală, Articolul 89 din Constituţie prevede că, după consultarea preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului şi a liderilor grupurilor parlamentare, șeful statului poate dizolva Legislativul, dacă nu a acordat votul de încredere pentru formarea Executivului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Odată cu dizolvarea Parlamentului, începe procedura organizării alegerilor parlamentare anticipate. Până acum, Parlamentul a respins doar Cabinetul Veştea, în 22 iunie. Înainte de Veștea a fost desemnat Eugen Tomac, care a renunțat la mandat înainte de a ajunge la votul din Parlament.