Vestitorul primăverii

În ziua de 1 martie, românii celebrează sărbătoarea Mărţişorului, triumful primăverii asupra iernii. Micul obiect prins într-un şnur alb şi roşu este un simbol al reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii. Nici culorile nu sunt alese întâmplător. Roșul, culoarea feminină, simbolizează viața, în timp ce albul, înțelepciunea bărbatului. Veche de sute de ani, tradiția Mărțișorului rămâne un obicei modern și actual, care readuce, de fiecare dată, obiceiul dăruirii. Mărţişorul este o tradiţie unică în sud-estul Europei. Pe lângă români, mai toate popoarele din Balcani îl sărbătoresc. Felul în care e sărbătorit face însă ca fiecare mărţişor să fie unic în fiecare ţară. Mărțișorul se poate purta la mână, la gât ori pe reverul hainei. Se spune că persoana care poartă un mărțișor este ferită de rele și îi merge bine tot anul. De obicei, fetele și femeile sunt cele care primesc mărțișoare. Împreună cu acestea se dăruiesc adesea şi flori. În Moldova însă, obiceiul este ca fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor.

BIANCA ROTARU, reporter

”Se spune că persoana care îți pune astăzi la mână mărțișorul va avea noroc tot anul. Mărțișorul se leagă într-un singur nod și nu se aruncă la gunoi, după perioada de purtare, pentru că aduce ghinion. Tot astăzi se alege ”baba”, care îți arată cum îți va fi anul. Mamele care pun mărțisoare copiilor lor trebuie să fie atente să nu fie văzute de femeile însărcinate, în caz contrat, bebelușul se va naște cu un semn.”

Mărţişorul este purtat pe toată durata lunii martie, apoi este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că acesta va aduce belşug în casele oamenilor. Dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini, mai spuneau bătrânii. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României şi Moldovei, pomii sunt împodobiţi de mărţişoare. În Transilvania, mărţişoarele se atârnă de uşi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se vor speria duhurile rele. Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii. Cercetarile arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemanatoare cu martisorul, datând de aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă niște pietricele perforate și purtate la gât sub forma de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb si rosu, aranjate alternativ.