Violența cibernetică, inclusă printre formele de agresiune domestică

Proiect de lege care prevede includerea violenței cibernetice printre formele de agresiune domestică, depus la Senat de parlamentari din multe partide! Printre prevederi se numără și urmărirea, prevenirea și combaterea cazurilor de violență cibernetică prin campanii. Legea în vigoare nu include violența cibernetică printre tipurile de violență domestică. În textul inițiativei legislative se arată că violența domestică înseamnă orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală, sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.

BIANCA ROTARU, reporter ”Proiectul de lege depus la Senat definește violența cibernetică drept hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea non-consensuală de informații și conținut grafic intim, precum și accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor private, prin intermediul telefonelor sau orice alt instrument de telecomunicație.”

Hărțuirea în mediul online a devenit o formă gravă de abuz, care a luat amploare în ultimii ani. Internetul le oferă hărțuitorilor noi posibilităși de manifestare. Aceștia pot posta anonim zvonuri, mesaje răuvoitoare, poze compromițătoare sau informaţii personale umilitoare. Totodată, mesajele SMS sau apelurile video deschid noi oportunități de exploatare, victima putând fi contactata la orice oră și în orice loc. De obicei, acţiunile de hărţuire online au un potenţial distructiv enorm, fenomenul fiind extrem de dificil de stopat.

    [4]    VIOLENȚA CIBERNETICĂ
Mai multe ministere, cu sarcini în prevenirea violenței online

În ceea ce privește prevenirea actelor de violență domestică, proiectul prevede că se poate acționa prin difuzarea de materiale documentare de către Ministerul Muncii, Ministerul Educației, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Comunicațiilor și Ministerul Sănătății. În text se precizează că Agenția Națională de Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați asigură coordonarea împreună cu alte ministere în raport cu integritatea unei perspective de egalitate între femei și bărbați în toate politicile, programele și cercetarea în domeniul inteligenței artificiale, pentru a evita potențiale riscuri ale tehnologiei care perpetuează sexismul, stereotipurile de gen și violența cibernetică. Proiectul a fost inițiat de 29 de parlamentari din partea tuturor partidelor parlamentare, iar Camera Deputaților este for decizional.